Dezbatere: Inegalitate sociala in Romania (1990-2010)

In urma interventiei unor cititori si in principal a lui Gabriel Badescu de la UBB, Heterodox lanseaza o dezbatere pe tema inegalitatii in Romania. In postarea initiala am vrut doar sa sesizez analiza facuta de Barbu Mateescu dar diversitatea datelor pe inegalitate necesita o prezentare pe masura. Se contureaza doua pozitii.

1.Inegalitatea a crescut dupa 1990 si mai ales dupa 2004.
Este pozitia sustinita de cateva analize. Pe Sociologica Barbu Mateescu arata ca suntem printre cele mai inegale tari din Europa din punct de vedere al coeficientului Gini. Coeficientul Gini măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor şi a fost dezvoltat de italianul Corrado Gini cu aproape 100 de ani în urmă. Valorile sale variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului.Matematic, el derivă din forma curbei Lorenz, care exprimă ponderea din avuţia naţională deţinută de o parte a populaţiei.Astfel, 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).Un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert. Avantajul acestui tip de estimare este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia,

Speculez ca datele ar arata probabil mult mai tragic daca doua milioane de oameni nu ar fi parasit tara in ultimii zece ani. Criza a redus nivelul inegalitatii, lucru care, tot la nivel strict speculativ, poate fi atribuit nu politicilor de redistributie a veniturilor (acestea au fost reduse masiv), ci contractiei profiturilor enorme asigurate acum cativa ani de sectorul imobliar.

Iata interpretarea lui Mateescu aici:

Banii s-au făcut în România în două etape. Prima dată: devreme. Foarte devreme. Gini a crescut cu 10% pe an doi ani consecutivi (1991 şi 1992). După care – practic – o pauză de treisprezece ani.

A doua perioadă a fost dată de Alianţa DA. Un rezultat evident al trecerii de la un sistem progresiv de taxare la cota unică. Gini nu măsoară prosperitatea, ci inegalitatea. Între 2005 şi 2007, unii şi-au mărit averea – în medie cu 29% faţă de cât aveau înainte ca Traian Băsescu să devină preşedinte. În alţi termeni, ceva mai puţin corecţi din punct de vedere economic: 7% din banii din România s-au dus spre cei care aveau deja 31% din banii din România. În 2007 eram ţara cu cel mai mare indice al inegalităţii din UE.

Iar acum? Suntem tot “peste media UE”, cu criză cu tot. Media în UE este 30. La noi Gini are valoarea 33,3. Locul 5 în UE după două ţări baltice, Spania (cu şomaj 40% la tineri) şi Portugalia.

Sursa: http://sociollogica.blogspot.com/2011/12/gini-un-alt-fel-de-privi-romania.html

Teza lui Mateescu este sustinuta co o metodologie de calcul diferita si de o recenta analiza Eurostat, care se uita nu la indicele Gini ci la diferenta de venit dintre cei mai instariti 20 la suta si cei mai saraci 20 la suta (S20/S80). In acest studiu analistii Romania apare in plutonul fruntas, alaturi de tarile baltice. Incidental, se poate observa ca inegalitatea sociala in Cehia, Slovenia si Ungaria este la nivelul social-democratiilor occidentale de traditie. In acelasi timp, cei mai instariti 20 la suta dintre romani controlau aproximativ la fel de mult venit in raport cu restul populatiei precum omologii lor spanioli, portughezi, britanici si italieni.Studiul poate fi gasit aici: eurostat on inequality data

2. Inegalitatea a crescut, dar nu foarte mult peste media europeana si a scazut dupa 2005.

Sustinatorii acestei teze au nu doar nivelul indicelui Gini calculat de Banca Mondiala ci si indici calculati la nivel national. O privire sintetica a acestei teze se afla in studiul Mariei Molnar care poate fi gasit aici.

http://mpra.ub.uni-muenchen.de/30062/

Lucrurile se clarifica daca ne uitam la coeficientul Gini in raport cu autoconsumul populatiei, factor ce reduce apreciabil inegalitatea. Aici sunt datele ICCV din raportul Dupa 20 de Ani.

Iata comentariul raportului

În România, autoconsumul (venitul reprezentând contravaloarea produselor produse şi consumate îngospodărie) nu doar că salvează de la sărăcie absolută o bună parte a populaiei rurale, dar reduce şiinegalitatea economică. În anii cu sărăcie accentuată, 1995-2000, autoconsumul a reprezentataproximativ 30% din bugetul gospodăriilor, iar veniturile salariale 35% (INS, Tempo). În perioadaurmătoare însă aportul autoconsumului la constituirea veniturilor gospodăriilor a scăzut până la 14-16%, în favoarea salariilor care au atins 52%, nivel sub cel de la debutul tranziiei. Odată cuscăderea treptată a contribuiei autoconsumului la bugetul gospodăriei ca urmare a creşteriieconomice se reduce şi rolul său de aplatizor al inegalităii veniturilor.Statistica EUROSTAT, luând în considerare veniturile monetare, indică Gini pentru România lanivelul cel mai ridicat din Europa – în jur de 37 –depăşit doar de cel al Letoniei, la egalitate cuBulgaria şi Polonia, dar uşor peste nivelul unei ări tradiional liberale, cum este Marea Britanie. La polul celălalt se află nu doar Suedia, Danemarca sau Norvegia, tradiional preocupate de corectareadeciziei pieei asupra resurselor populaiei prin sistemul de protecie socială, ci şi state care,asemeni României, au trecut recent prin profunde reforme economice şi schimbări structurale: R.Cehă, Slovacia, Ungaria.