O declaratie socanta care marita elaborata facuta de Annely Ute Gabanyi, fosta analista la Radio Europa Libera si o obisnuita a GDS in anii 90, despre sursele austeritatii ceausiste. Teza e ca FMI a jucat activ in razboiul rece folosind criza datoriilor din 1982 ca pretext pentru a mobiliza populatia impotriva regimului in urma unor masuri de austeritate cerute in schimbul reesalonarii datoriei.Daca va fi fundamental riguros in surse robuste, studiul doamnei Gabanyi are sansele sa duca la o reinterpretare serioasa a studiilor istorice despre cauzele represiunii economice duse de regimul neo-stalinist in anii 80.
Ramane insa faptul ca Ceausescu a distribuit foarte inegal costurile austeritatii, continuand investitii gigant foarte energofage in timp ce reducea brutal consumul.
“Vreţi să spuneţi că FMI a putut să oblige regimul Ceauşescu să-şi achite datoriile înainte ca ele să fi devenit scadente?
A.U.G.: Nu este vorba de scadenţa datoriilor. După criza polonă din 1980, statul est-european cu imense datorii la băncile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, întrebându-se dacă statele comuniste din estul Europei vor fi capabile să-şi achite datoriile contractate în decursul anilor 1970. În 1981, România avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeaşi datorie o avea şi Ungaria, numai că, din cauză că această ţară avea doar jumătate din populaţia României, datoria per capita a Ungariei era dublă faţă de cea a României. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvată de băncile străine occidentale, în vreme ce România a fost nevoită să-şi achite datoriile până la ultimul ban.
De ce?
A.U.G.: Este ştiut că şi deciziile de natură economică sunt în esenţă politice. În locul unei aprecieri proprii, vă prezint răspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brandstätter, în filmul ei „Şah Mat. Strategia unei revoluţii”: „Am vrut să forţăm România să facă reforme, care în cele din urmă ar fi scos populaţia în stradă, sau să plătească datoriile, fapt care, în cele din urmă, tot ar fi scos populaţia în stradă”.
Vreţi să spuneţi că FMI, prin faptul că a obligat România să-şi plătească datoriile, a forţat de fapt izbucnirea revoluţiei?
A.U.G.: Neîndoielnic, politica de austeritate la care a fost supusă populaţia României în anii 1980 a fost printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare şi, în final, la revoltă.
[…]
<strong>Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universităţii Central Europene de la Budapesta, reiese clar că planul propus de către FMI pentru plata datoriilor României prevedea măsuri de austeritate atât de drastice încât a fost refuzat de conducerea de atunci a României, fiind înlocuit cu un program propriu care, deşi mai puţin sever decât cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru sărăcia şi lipsurile pe care le-au îndurat oamenii până în 1989</strong>”.
Confruntata cu reactii sceptice cercetatoarea raspunde pe http://semanticu.wordpress.com/2011/11/22/legaturi-periculoase-7/
“1. De ce, daca toate tarile comuniste au avut aceasta problema, nu au fost obligate sa-si plateasca datoriile contractate in valuta, ci numai Romania?
2. Poate pentru ca Romania a fost prima tara comunista care in 1972 a devenit membra a FMI, organizatie aspru criticata la vremea aceea de Uniunea Sovietica si celelalte tari comuniste?
3. Programul de austeritate propus de FMI Romaniei nu a fost mai bland, ci mai dur decat cel in final adoptat de conducerea Romaniei, si acela insuportabil, dupa bine stiu cei care au trait atunci in Romania. In ceeace ma priveste, eram persona non grata in Romania pe vremea lui Ceausescu…
4. Analiza bancherului de care am pomenit nu a fost facuta post factum, ci in anii 1980 si l-am citat in studiul meu despre replata datoriei romaniei pe care l-am publicat in numarul din octombrie 1989 al revistei Südosteuropa.”
Heterodox 
Leave a comment